Vârsta ipocriziei

Vârsta inocenţei – Edith Wharton

Univers, Colecţiile Cotidianul, 2009. Trad. Magda Vişan şi Dana Covăceanu

Eram tare curioasă în privinţa cărţii – odată fiindcă mi se recomandase Edith Wharton atunci când am cerut păreri despre scriitoare ok şi apoi fiindcă văzusem filmul lui Scorsese din 1993 de vreo două trei ori, iar mie mi s-a părut o bijuterie. Am şi acum în minte imagini splendide: aranjamentul mesei de la primul banchet cu vocea din off, apariţia lui Michele Pfeiffer mai strălucitoare ca niciodată în rolul lui Ellen Olenska, Wynona Ryder în semiîntuneric, pe scările casei, cu o lampă în mâini, Michelle şi Daniel-Day Lewis în trăsură, cu un joc al mâinilor fenomenal, mai senzual decât orice scenă dezbrăcată, el în ninsoarea din Paris la sfârşit.

Romanul este foarte bun şi mi-e greu să spun dacă scenaristul a făcut o treabă excepţională (cred că a luat Oscarul dealtfel) exprimând foarte bine povestea lui Wharton în detaliile semnificative sau dacă este numai meritul scriitoarei. Pentru că şi romanul este vizual, îţi transmite senzaţii, emoţii, miresme în mod direct. 

Impresionează în mod special dibăcia cu care Wharton exfoliază societatea new-yorkeză de sfârşit de secol XIX, dezvăluind uriaşa ei ipocrizie şi, mai ales, îngustimea sufletelor oamenilor din high-life. Şi Henry James, mentorul autoarei a făcut acelaşi lucru, însă parcă o prefer pe Edith Wharton pentru prospeţimea detaliilor, perspectiva feminină, dacă vreţi, din care reies contururile ascuţite ale bârfelor şi prostia măreaţă a majorităţii personajelor de sex feminin.

Aşa cum mulţi prieteni fără haz mi-au spus că filmul e o prostie “cu pălării”,  poate că şi cartea este mai potrivită pentru audienţa feminină, mai înclinată să aprecieze dansul social, fineţea detaliilor, jocul emoţiilor, semnificaţia unui buchet de flori, a unui zâmbet la operă sau a unei toalete de un anumit gen, potrivirea tuturor acestor amănunte într-un tablou al schimbului de senzaţii de dedesubtul convenienţelor.

Însă eu aş recomanda-o oricui, ca exerciţiu de virtuozitate şi talent al unei scriitoare ce s-a ridicat în mod remarcabil pentru perioada respectivă şi le-a pus americanilor cărţile pe masă…

Advertisements

8 Comments

  1. Y.M. said,

    20/08/2009 at 9:03 pm

    … jocul miinilor!…asta inseamna spirit de observatie ultrasubtire!

  2. 20/08/2009 at 11:12 pm

    da, si eu mi-am propus sa citesc cartea curand, mai ales ca mi-au placurt si niste povestiri horror de-ale ei odinioara…

    nu mai zic de film, pe care nu ma mai satur sa-l vad… pfeiffer e delicioasa!

    joc al ,mainilor nu suna prea bine 🙂

  3. strelnikov said,

    21/08/2009 at 6:34 am

    “mulţi prieteni fără haz mi-au spus că filmul e o prostie “cu pălării””

    s’a nimerit sa’l vad de mai multe ori si nu prea subscriu la opinie. in fine, nici la ce zice dragos aici [prefer de ex portrait of a lady, cumva related] totusi filmu are niste momente f subtile, si altele cheesy. my 2 centz.

  4. capricornk13 said,

    21/08/2009 at 12:28 pm

    @Y.M.: nu, daca vezi filmul n-are cum sa-ti scape, e o imagine absolut tulburatoare; seamana putin cu cea din Bonnie and Clyde, dupa ce sunt impuscati, aceeasi idee
    @dragos: pfeiffer este cea mai frumoasa (in stil clasic) femeie de la Hollywood; da’ de departe, adica sunt 10 locuri goale dupa ea
    n-o suna bine, da’ asa mi-a venit:)
    @strelnikov: n-am vazut portrait of a lady si vreau de nu stiu cand, tot uit de el; in primul rand pentru john malkovich, cel mai underrated si underdistributed actor de la hollywood, dupa mine; un geniu; ti-a placut in Dangerous Liaisons? sau in Of Mice and Men?

  5. capricornk13 said,

    21/08/2009 at 2:46 pm

    da, greu…

  6. strelnikov said,

    21/08/2009 at 9:19 pm

    deci declar: malkovich e cel mai bun actor alive [except o’toole, care e alta generatie] 🙂 iar portrait n’ar avea sare + piper fara el, in juru lui se’nvarte totu acolo [as usual].

  7. capricornk13 said,

    22/08/2009 at 12:02 am

    @strelnikov: avem exact aceleasi gusturi, doar ca eu l-as pune aproape de generatia lui o’toole pe anthony hopkins


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: