Viaţă fără de moarte

Îngerul păzitor – George Lazăr

Millennium Press, 2009

Este primul roman al acestui autor român de SF pe care îl citesc (al doilea text, am mai citit recent “Switch” în antologia Alte ţărmuri), înţeleg că a mai publicat unul, relativ recent, numit “America One”.  Da, aşa cum am mai citit în diverse recenzii, este evident că George Lazăr vrea să scrie comercial, cu priză la public.  Foloseşte o recuzită de scenariu hollywood-ian: acţiunea romanului este tipică unui thriller, personajul principal este american, este implicată armata americană şi oarece proiecte secrete ale sale, avem de-a face cu cei bogaţi şi frumoşi, limbajul este alert şi simplu, colocvial chiar, tehnica narativă este banală (fără să fie însă deranjantă sau greşit aplicată, atenţie). 

Cum n-am fost niciodată o habotnică a elitismului în literatură, pentru mine “comercial” nu înseamnă în mod necesar prost, neinteresant sau fără valoare.  George Lazăr este un exemplu bun, cu această carte, pentru o astfel de demonstraţie – e uşurică, fără mari pretenţii de înţelegere, referinţe sau cultură din partea cititorului, dar cu o idee centrală interesantă, pusă în aplicare prin desfăşurarea unei acţiuni acceptabile.  Încercând să nu dau prea multe spoilere, Îngerul păzitor reprezintă posibilitatea (numai pentru cei fabulos de bogaţi) de a “fenta” moartea cu ajutorul unui Aparat care calculează probabilitatea morţii subiectului în viitorul foarte apropiat.  Sigur că se merge pe distorsiunile provocate prin sfidarea morţii (de aici şirul de evenimente care compun povestea) şi, iarăşi evident, pe dilema etică ridicată de preţul plătit pentru a-ţi păstra viaţa.  Romanul este, deci, destul de previzibil, însă nu e scris rău, are exact dimensiunea potrivită, nu se lungeşte aiurea şi nici nu e criptic fără motiv.  Personal nu prea am înţeles de ce e neapărat necesară producerea unor catastrofe – ar fi determinată de un fel de ruptură în continuum-ul spaţio-temporal produsă de evitarea morţii subiectului analizat de aparat – dar poate alţii sunt mai doctori în fizică decât mine şi consideră această ipoteză beton-armat.  Literar vorbind, romanul cam şchioapătă acolo unde se avântă în astfel de explicaţii.

Un alt minus ar fi personajele cam schematice (nu sunt nici măcar antipatici, sunt anoşti), e clar că autorul nu s-a concentrat pe construirea cuiva cu care să empatizăm, ci pe demonstraţia temei.  Şi cred că m-am obişnuit eu cu alt tip de scriitură, însă am senzaţia că s-a luat puţin prea în serios dl. Lazăr cu cartea asta, nu are pic de umor, de ironie, e parcă prea serioasă (deşi poate greşesc, în fond miza pe care şi-o propune e mare, tema autoconservării este chiar gravă, nu i-o fi venit omului să râdă de ea sau de el însuşi).  Fac această observaţie mai mult pentru că în Switch era simpatic foc puştiul acela care-şi “trăsese” puteri supranaturale, iar textul era mai sprinţar, mai vioi.

Pentru că, însă, nu am întâlnit niciodată ideea “vieţii fără de moarte” tratată sub această formă şi mi se pare ingenioasă şi bine gândită, pentru că autorul stăpâneşte tehnica scrisului, consider că se poate trece peste minusurile detectate de mine (or fi greşite, or fi şi altele pe care nu le-am observat) şi că Îngerul păzitor merită citit în calitate de lectură de divertisment. Căci dacă şi-a propus altceva (eu nu cred), autorul nu şi-a atins ţinta.

Advertisements

15 Comments

  1. Aspoiu said,

    19/01/2010 at 5:21 pm

    Super recenzia!
    Din lipsa de timp si patriotism eu nu am citit-o. M-am oprit dupa primele doua sau trei capitole, si cred ca asa o sa ramina. Impresia care mi-au lasat-o se pupa la fix cu ce ai scris tu in recenzie (bine, la tine lipseste tonul “mean sun of a beach”).
    Chestia care o gasesc foarte deranjanta este alegerea locatiei si personajelor. De ce trebuie sa fie musai americani? Adica ce, un eventual Becali din viitorul luminos al Romaniei nu ar vrea si el sa fie nemuritor? Asa se putea face rost si de umor 😀
    Va amintiti senzatia de penibil creata de filmele americane in care actiunea cica se petrece in (sau trece si prin) Romania? Cit de artificiale si pe linga par? Cam aceeasi senzatie produc si ‘actiunile romanesti’ care se petrec aiurea.

    • Costi said,

      19/01/2010 at 9:28 pm

      Daca George Lazar traieste in America, atunci i-ar putea iesi foarte bine niste povesti ce se petrec aici. Experienta personala il va ajuta sa scrie natural despre locuri si o societate pe care le cunoaste.
      Daca insa traieste in Romania, atunci apar problemele. Iar astea nu vor fi atit de vizibile unui cititor roman, cit unuia care traieste in America.

      • capricornk13 said,

        19/01/2010 at 9:37 pm

        pai din cate am dedus eu Aspoiu nu traieste pe ale noastre meleaguri… poate d’aia zice el acolo ce zice…
        bine ai venit in vizita pe la capricorni 🙂

        • Aspoiu said,

          19/01/2010 at 10:35 pm

          Pai da… si nu-i ca-n filme 😀

        • Costi said,

          20/01/2010 at 2:31 am

          bine te-am gasit. Da’ nu stiu de ce am impresia ca nu e prima oara ca am comentat aici… Probabil ca ma insel. Batrinetile…

          iar musiu SOB Aspoiu are dreptate, intr-adevar nu-i ca-n filme!

        • capricornk13 said,

          20/01/2010 at 9:11 am

          @costi: cred ca ai dreptate, pe toti ne ajunge varsta 😀

  2. capricornk13 said,

    19/01/2010 at 5:57 pm

    Păi nu mi se potriveşte (genderwise) sunofabeach (eu as fi chiar mă-sa, eventual)! 😀
    Să ştii că mie nu mi s-a părut prea artificial universul personajului principal. Nu că nu mi-ar plăcea la nebunie un SF cu Becali, să ne-nţelegem! Ba şi cu Borcea, Turcu şi mai ales Geoană alături de flacăra violet! Uitaţi aici SF-uri, dragi scriitori – mergeţi repede de-i luaţi un interviu Mihaelei să vă explice cum e cu energiile! 😀
    P.S.: ei şi d-lui consort le spuneţi că scrieţi un roman realist sau un documentar, o să vă creadă!

  3. Aspoiu said,

    19/01/2010 at 6:16 pm

    Io zic ca ar iesi ceva foarte palpitant. Ar avea de toate. Aaa, sa nu uitam de Ana Birchal, ca sa fim in ton cu ce zicea Spinrad despre cartile bune: trebuie sa fie despre putere, bani, sex. Adica chestiile ce pun societatea umana in miscare.

  4. George Lazar said,

    21/01/2010 at 1:31 pm

    Multumesc pentru recenzie si pentru observatii

  5. George Lazar said,

    21/01/2010 at 3:14 pm

    Oh, in nici un caz. Voi tine seama de observatii, pe viitor.

  6. 22/01/2010 at 1:33 am

    […] de-a treia veste faină e de fapt o recenzie în esenţă favorabilă a romanului ÎNGERUL PĂZITOR de George Lazăr, citit de către […]

  7. Adriana said,

    22/01/2010 at 1:55 pm

    Off topic, n-am gasit pe blog datele tale de contact. Poti sa-mi dai, te rog, o adresa de mail unde iti pot scrie? Vreau sa-ti propun ceva.

  8. capricornk13 said,

    22/01/2010 at 3:52 pm

    @adriana: este pe pagina de about – capricorn_k13@yahoo.com


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: