Muntele Hemingway

The Snows of Kilimanjaro – Ernest Hemingway

Random House, UK / Arrow Books, 1994

The Snows of Kilimanjaro and other Stories. Arrow Books

După cum puteţi vedea din frumoasa siglă de mai sus, acesta este primul răspuns (mult întârziat, scuze!) la provocarea lui dragos c de aici.  Am constatat cu spaimă că promisesem şi Demonii lui Dostoievski; cu şi mai mare spaimă că se presupunea că fac treaba asta într-o lună!!!  Sunt convinsă că n-am observat termenul când m-am aruncat în halul ăsta! 🙂  Iată-mă, după o lună şi jumătate, abia la capătul unei broşurici de short-stories hemingway-ene.  Este adevărat c-am terminat cartea de mult, între timp am recitit toate cele 7 volume din Harry Potter şi romanul Ioanei Pârvulescu, ba am avansat serios şi în partea a doua a Cărţii Soarelui Nou a lui Wolfe.  De scris pe blog n-am reuşit să scriu…

Mi-e foarte greu să încep însemnarea despre Hemingway – mi-e teamă că nimeni nu-l poate recepta pe american ca mine şi că vă voi îndepărta, mai degrabă, prin efluviile sentimentale pe care mi le provoacă, pe care nu mă pot abţine a le împărtăşi, decât să vă atrag spre acest controversat, colorat şi sălbatic personaj.  Presupun că e de notorietate viaţa uluitoare a scriitorului, şederea sa în Cuba, modul în care a ales să termine aventura pe-aici printre noi.  Cărţile sale sunt, însă, mai puţin cunoscute.  O, nu mă luaţi cu eternele Adio, arme şi Bătrânul şi marea, toţi cei care vorbesc despre ele au văzut ecranizările! 😀  N-am mai întâlnit pe cineva care să-l fi devorat pe Hemingway pagină cu pagină, ca mine…  Câţi au citit Fiesta (The Sun Also Rises), probabil cel mai reuşit, mai rotund roman al său?  Dar “To Have and Have Not”, o carte extrem de profundă despre iubire, scrisă cu o desăvârşită simplitate?  De fapt aceasta este “marca” Hemingway – simplitatea extremă, fraze scurte, dialoguri filmice, cuvinte de fiecare zi, care însă ating esenţa mai repede, mai clar şi mai impresionant decât în cazul multor celebrităţi mai “literare” decât ciudatul Ernest, poetul pescar.  Până şi numele i se potriveşte ca o mănuşă – este cinstit, direct, adevărat, pe bune! (“earnest” se scrie adjectivul, dar who cares?)

Cărticica pe care am citit-o acum cuprinde vreo douăzeci de povestiri in stilul cunoscut, foarte scurte, unele dintre ele memorabile, cu personajele amărui ale lui Hemingway, personaje lovite de viaţă, dar în continuare pline de pofta de ea.  Eroii lor sunt, ca întotdeauna, oameni simpli, care la prima vedere par să înţeleagă puţine profunzimi şi a căror cărare prin viaţă a fost dictată de instinct şi de aventură.  Replicile lor sunt ca nişte proverbe, spun foarte mult cu economie extremă de mijloace, comunică direct cu sufletul şi sunt de o sinceritate, iar uneori de un cinism, care te face să te înfiori.  Lipsiţi total de ipocrizia socială ce a devenit etalonul felului în care comunicăm între noi de secole, bărbaţii lui Hemingway sunt aventurieri şi luptători, iar femeile sunt demne şi puternice ca nişte stânci; de iubit iubesc o singură dată în viaţă, cu o patimă, o fervoare şi, în acelaşi timp, un angajament şi o forţă, care te face să crezi că s-au transformat în zei.  Însă poveştile lor sunt întotdeauna însoţite, ca o umbră, de tragedie.  În ciuda virilităţii şi a atitudinii lor formidabile de a-şi trăi viaţa până dincolo de limitele cunoscute ale fiinţei umane, personajele sale eşuează, nu-şi ating visul, sau, de cele mai multe ori, îl pierd.  Cu toţii sunt (poate doar la final, dar inevitabil) însoţiţi de regrete sau de pulberi de deznădejde, sufletul le e întunecat de amintiri, trebuie să lupte cu durerea, cu fantomele, cu conştiinţa nefericirii lor.  Această luptă este mina din care extrage Hemingway gemele scrierilor sale – această luptă îl defineşte pe om, îl damnează sau îl salvează, îl construieşte şi îl doboară.

The Snows of Kilimanjaro (foarte cunoscută, dă titlul acestei culegeri şi multor altora) este, după părerea mea, cea mai frumoasă povestire a lui şi,  probabil, una dintre cele mai reuşite bucăţi de proză scrise vreodată.  Un bărbat matur (tiparul, cel primordial la Hemingway) trecut printr-o viaţă incredibilă în materie de aventuri, întâmplări, poveşti de dragoste şi război, se află în pragul morţii undeva în Africa, în apropierea vârfului Kilimanjaro.  Este însoţit de ultima femeie dintr-un lung şir de cuceriri, cea mai bogată (fuseseră din ce în ce mai bogate), dar “a good woman”, ce-şi găsise un crâmpei de fericire alături de el după ce-şi trăise propria tragedie.  Povestirea descrie ultimele lui gânduri, schimburile lor de replici, încercările de a-şi ignora soarta şi evidenţa, însă mai ales amintirile lui şi sensul pe care încearcă să-l întrezărească printre ele.  Subiectul pare banal, însă stilul lui Hemingway îi conferă o forţă copleşitoare, transformându-l într-un reper literar de neuitat.  Este singura povestire a lui, dealtfel, cu care am rămas în creier nu doar ca idei, tematică, stil, atmosferă, tipuri de personaje, ci şi ca tablou individual – şi-l recitesc pentru prima dată după 20 de ani! 

Nu am văzut până acum pe bloguri nimic despre boemul Hemingway, nu ştiu dacă-l mai citeşte cineva, şi mi-ar părea tare rău să cred că adolescenţii secolului XXI nu se mai desfată cu “Pentru cine bat clopotele” sau cu proza lui scurtă, fermecătoare şi percutantă, că nimănui nu-i mai vine să-şi ia lumea-n cap prin mările Caraibelor pe urmele pescarilor lui, că nu mai merge nimeni la Pamplona să-i regăsească pe frumoşii matadori, uşor tonţi, dar cu sângele mai roşu decât taurii şi toate femeile la picioare, sau că nu mai există spiritul cavaleresc al eroilor săi ce se duceau să lupte pentru cauze mai mult sau mai puţin pierdute.  Nu este un scriitor sofisticat, nu este un geniu, nu se avântă în abisurile cunoaşterii, însă în materie de înţelegere şi mai ales redare a resorturilor interioare, a instinctelor fundamentale care definesc, guvernează şi schimbă oamenii este un maestru. 

Advertisements

11 Comments

  1. puck said,

    07/04/2010 at 4:02 pm

    mie imi place Hemingway! 🙂

  2. capricornk13 said,

    07/04/2010 at 4:42 pm

    ma bucur si sunt convinsa c-o sa aflu ca suntem, de fapt, o gramada; numai ca se citeste la o varsta (mult) mai frageda decat a mea, in general – poate de-aia nu mai scrie lumea despre el! 🙂

  3. zum said,

    07/04/2010 at 4:43 pm

    haha, eu l-am citit fix in adolescenta, da’ atunci n-aveam blog asa ca n-am scris despre el. 🙂 si sa stii ca am citit si Adio, arme si Pentru cine bat clopotele si Batranul si marea, ecranizarile cred ca le-am vazut cand eram prea mica sa-mi mai aduc aminte ceva 😛
    (stii ca mie nu-mi place cand zice cineva “nu-l mai citeste lumea pe cutare, n-am vazut pe bloguri”, de-aia sar asa. 🙂 e ok cand vorbim de scriitorii contemporani, dar hemingway intra la categoria care presupui c-a fost citita mai demult. in general, nu intotdeauna. mai ales ca nu prea stiu bloguri scrise de oameni de 14-18 ani.)

    • capricornk13 said,

      07/04/2010 at 5:19 pm

      hei, pai nici n-am zis ca nu-l citeste lumea, doar de bloguri – si ca mi-ar parea rau sa nu-l citeasca adolescentii, care se uita pe bloguri – deci as vrea sa dea de el! 🙂 ma rog, cam intortochiata logica, dar ai inteles tu, dealtfel ai si comentariul de mai jos; eram convinsa ca a fost citit;
      nici mie nu-mi plac generalizarile si urasc chestia aia cu “nu mai exista Cultura, lumea nu citeste clasici” – bullshit; la Hemingway sunt partinitoare si subiectiva fiindca mie mi se par mai bune cele mai putin mediatizate 🙂

  4. zum said,

    07/04/2010 at 4:44 pm

    ia uite, gand la gand 🙂

  5. Madalina said,

    07/04/2010 at 4:57 pm

    si mie imi place Hemingway, chiar am scris ceva despre el la inceputul blogului meu. Dar, vorba lui Zum, cred ca se citeste mai mult in adolescenta. Acum suntem la faza de recitire 🙂
    Cat despre Harry Potter, wow, le-ai recitit pe toate 7?? Le-am citit si eu, dar doar o singura data, si majoritatea in romana. Undeva, candva, o sa le recitesc in engleza. Eu acum ascult audiobook-ul (cartea a 7-a, citita de Stephen Fry) si e MI-NU-NAT!
    si eu sunt in intarziere cu clasicii, ca nu am reusit sa termin cartzoaia aia. Mai un pic… O sa fie pentru aprilie :), iertare.

    • capricornk13 said,

      07/04/2010 at 5:24 pm

      HP – Le-am recitit a treia oara pe toate 7 cap-coada. Si anul trecut am facut la fel, am si comentat pe blogul vechi 😀
      Pe primele 6 le-am citit de mult mai multe ori, dupa cum le-am cumparat. Cea mai citita cred c-a fost 4, The Goblet of Fire, pentru c-a fost prima pe care mi-am cumparat-o, cand a aparut in romaneste (pana atunci ma cam ferisem de fenomen, nu stiu de ce…).
      Ei, cred ca ne iarta Dragos, eu credeam sincer ca ma apuc de Demoni, insa, cumva, nu mi-a iesit… Daca reusesc pana la sfarsitul lui aprilie cred ca merit un premiu (doua pe luna, nu? :D)

  6. puck said,

    07/04/2010 at 6:02 pm

    l-am citit la o varsta frageda pt ca, spre norocul nostru, s-a publicat, si fie era deja in biblioteci, fie nu aveam din ce alege, ca acum, si asa l-am descoperit, spre bucuria mea. de fapt si licenta mi-am facut-o pe papa hemingway, na.

  7. capricornk13 said,

    07/04/2010 at 7:22 pm

    ei, uite, asta e un motiv pentru care va invidiez eu pe voi, astia cu facultatile de litere&assimilated; hm, cum ar fi fost sa-mi fac eu licenta pe un scriitor, Jesus… in loc sa scriu teorii economice… ce placere…

  8. 07/04/2010 at 7:43 pm

    mersi frumos, de preluarea lepsei, pana la urma e important sa citesti, nu conteaza timpul…

    dar sa stii ca datorita tie voi citi si eu proza scurta a lui h pana la urma! eu am ramas la batranul si marea…

    • capricornk13 said,

      07/04/2010 at 8:36 pm

      Hei, măcar zăpezile, că merită! 🙂
      Noi ar trebui să-ți mulțumim ție, e o idee formidabilă!


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: