Carne si lupta cu moartea

Probleme personale – Angela Marinescu

Cartea Romaneasca, 2009

Sigur ca mai trebuie sa citesc din opera doamnei Marinescu pentru a avea o opinie cat de cat motivata, volumul de fata contine 30 de poeme si e destul de dificil sa ma pronunt numai pe baza lor.  Am sa incerc sa insailez cateva impresii, fara nicio pretentie de adevar sau…dreptate.  Am simtit nevoia acestui disclaimer datorita unei dispute vechi pe tema dumneaei intre luciat si Emil Brumaru (nu ca eu m-as compara cu vreunul dintre ei, stati linistiti, sunt convinsa ca pe mine nu ma baga nimeni in seama 🙂 si ca nici nu are vreun motiv s-o faca).

In mod cert doamna scrie poezie, asa cum inteleg eu notiunea (apropo de insemnarea de mai deunazi), si, mai mult, o scrie cu un patos nebunesc, se duce pana in panzele albe.  Are imagini metaforice pe care nici macar nu le inteleg, sunt complicate si intortochiate, pe mine ma pierd.  De exemplu, in “Joc de laborator”:

“Intinde-ti mainile in aer ca niste pasari de laborator

si apoi da-le drumul

urmareste cu ochii ingustati

cum se prabusesc ca plumbul

pe mesele lungi si tehnice

si se unesc intre ele, in cadere,

ca un frate si o sora,

incestuosi,

si cu sexul intors pe dos,

ca o manusa soft,

scoasa de pe mana stanga,

a lui Putin.”

Finalul m-a lasat masca…

Pe de alta parte exista o unitate in poemele din volum, le leaga o sondare a carnalitatii, din perspectiva si sexuala, dar si fiziologica, insa nu gratuita, ci cautand intotdeauna legatura cu trairea poeziei, daca ma pot exprima astfel.  Poeta isi expune lupta cu batranetea si cu moartea folosindu-se de o masa de anatomie si de forta poeziei pe care o simte continuu inauntrul ei, pe care o traieste, cum am scris mai sus.  “Cand arzi o floare rosie intre picioare se apropie moartea/te sufoci si vomezi/peste gradini degradate/frica fata de poezia batranetii/o reptila ce-ti taie rasuflarea,/o surprind ca ma epuizeaza cu o grosolanie de o feminitate masculina/batranetea e o carpa pe care o folosesti dupa consumarea/unui act homosexual…” (Nu putem judeca realitatea cu bun simt).  Cred ca suna tare naiv interpretarea mea, dar atat ma pricep.

Din alt registru, un inceput de poezie care mi-a placut foarte mult, din  “Rezistente arse”:

la noi,

scriitorii au devenit rezistenti la scris.

ei au devenit profesionistii rezistentei la scris.

scrisul nu mai are nicio putere asupra lor

si, astfel, au devenit epave infricosatoare, anarhisti,

amorali, atei, histrioni libidinosi, violenti si obsedati.

in loc sa ii apere, scrisul ii apasa,

ca o banchiza de gheata,

o balena obosita si bolnava.”

Mi s-a parut o imagine plina de un adevar crud, pe de o parte si de o frumusete si plasticitate extraordinare, pe de alta parte.

Per total, insa, am avut impresia de exagerare, in special in finalul poeziilor.  Puteam urmari si ideea si imaginea o vreme, iar apoi aveam impresia ca poeta vrea sa socheze, tranteste un finish “metafizic” la care eu n-am acces. De aceea spun ca trebuie sa mai citesc, poate trebuie sa ma obisnuiesc cu stilul si sa ma gandesc mai mult.

O ultima remarca – tare as vrea sa ne revenim (noi, romanii) din mania comentariilor critice ditirambice si pretioase, care reusesc, pe langa faptul ca nu spun nimic, sa cada in ridicol.  Pe coperta 4 a volumului de fata este unul de domeniul fantasticului, nu dau numele celui care l-a scris, nu asta e ideea, ci continutul: “Extazul negru al Angelei Marinescu nu e decat implozia tragicului la limita absoluta a suportabilitatii, iar beatitudinea sa – o crispare spasmodica.”   Hai, pe bune?!  Nu-i face niciun serviciu poetei, dupa parerea mea…

Advertisements

12 Comments

  1. MHM said,

    20/04/2010 at 6:04 pm

    nici nu stii cat ma bucur ca ai scris despre doamna Angela Marinescu! daca vrei sa mai citesti carti semnate de ea, da un semn si iti trimit.
    Felicitari pentru postare.

    • capricornk13 said,

      20/04/2010 at 9:31 pm

      aaa, multumesc frumos in primul rand pentru vizita, apoi pentru felicitari, desi, in privinta lor, nu stiu daca e cazul… nu am prea scris despre poezie si fiindca n-am citit multa si fiindca nu ma pricep…
      si pentru oferta foarte multumesc, am sa profit de ea daca nu ma descurc singura 🙂 mi-am cumparat foarte multe cartulii recent si as vrea sa trec prin cateva pana ma hotarasc ce-mi place cu adevarat si ce nu;
      p.s.: sa vedem daca ma mai feliciti cand ajung la tine! 😀

  2. A. said,

    20/04/2010 at 10:09 pm

    Buna! Felicitari pentru blog.

    Eu plec din tara si imi vand cartile din biblioteca. Toate sunt noi, bune si f ieftine.
    Poti arunca o privire aici:
    http://kaza-mira.blogspot.com/

  3. MHM said,

    21/04/2010 at 12:03 am

    Eh, cand va fi sa fie, voi zice si eu precum Magistrul Ursachi, atunci cand era “certat” : sunteti prea bun cu mine, doamna!

    faza super cu Angela Marinescu e ca dupa ce am citit ce ai scris, am mai gasit pe blogul lui Cezar Paul-Badescu o avanpremiera la un interviu dat tot de marea POETISA

    cat despre vizita pe blogul tau, he he, trebuie sa-mi multumesti de muuulte ori

    • capricornk13 said,

      21/04/2010 at 10:25 am

      vedem! 🙂 pai sa ma duc si eu la CPB sa citesc atunci;
      bine, iti multumesc de foarte multe ori! 🙂 m-am inrosit deja…

    • capricornk13 said,

      22/04/2010 at 8:07 am

      l-am citit, multumesc frumos; nu pot sa zic nimic, chiar nimic; nu e de comentat, ci de luat aminte si tacut…

  4. mulliganoglu said,

    23/04/2010 at 9:20 am

    sa stii ca nu-i faci nici un serviciu lasand numai aplaudacii (in fond, eu atacasem receptarea, nu poezia)

    chiar, ce se mai aude despre marele scriitor varujan vosganian? il propun astia pt. nobel? desi, la asa unanimitate in laude nobelul ar fi prea putin

    • capricornk13 said,

      23/04/2010 at 12:56 pm

      Nu de asta n-am lasat comentariile, ti-am scris la tine de ce.
      In fond, daca citesti mai bine insemnarea mea, nu e foarte de lauda. Stiu ca tu ai atacat receptarea, am inteles, problema este ca nu putem sta la sueta, pentru ca se ridica motivul receptarii/publicitatii intr-un anumit fel, iar asta nu pot sa admit, sunt probleme grave si personale pe care nu se cade sa le discutam.

    • capricornk13 said,

      23/04/2010 at 12:57 pm

      n-am mai auzit nimic de VV, nu citesc presa in general;

  5. mulliganoglu said,

    23/04/2010 at 1:26 pm

    eu cred ca AM tocmai asta a propus: daca tot s-au hotarat sa o bage in seama, sa se discute influenta suferintei / proximitatii mortii asupra scrisului si receptarii lui

    poate ca am inteles gresit

    oricum, un om de bun simt nu discuta despre boli si astea decat daca vrea sa initieze o discutie serioasa. mi s-a parut ca AM are bun simt.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: