The Story – Partea a patra

Vă lăsasem în dimineaţa plecării spre Siem Reap, după vizita la Killing Fields.  Şi aşa a început coşmarul! 🙂 Urma să parcurgem, în acelaşi microbuz de 10 locuri, în care bagajele stăteau aproape să ne pice în cap, vreo 6 ore pe şoselele cambodgiene, între Pnom Penh şi Siem Reap. Nu uitaţi că mă trezisem la 6 dimineaţa!  Din nefericire Killing Fields sunt în direcţie opusă, aşa că a trebuit să trecem înapoi prin Pnom Penh (şoseaua de centură este un fel de glumă, de fapt mergi cu 30 la oră printre scutere, semafoarte, tuk-tuk-uri şi jde mii de maşini). Chestia asta ne-a luat cam o oră şi jumătate în condiţiile în care afară erau deja peste 30 de grade, iar aerul condiţionat nu făcea faţă la viteza “superluminică” cu care ne deplasam.  Simţeam că mă apucă ameţelile – am reuşit cu greu să-l convingem pe ghid, care nu prea pricepea engleză, să ne oprească la o benzinărie să mergem la toaletă şi să fumăm.  Băusem vreo doi litri de apă şi era deja grav!  După 10 minute de pauză, într-un loc unde n-am putut să ne cumpărăm nici apă, au urmat trei dintre cele mai nasoale ore din viaţa mea, înghesuită în căldură în microbuz, bând apă cu încghiţitura, ca să nu-i mai forţez pe oamenii deja nervoşi să oprească şi fără să fumez.  Nici măcar Mireasa cu şosete roşii a Adelei Greceanu, o poveste delicată ca o dantelă, n-a reuşit să mă scoată din depresie – se hotărâse că nu mai facem nicio pauză până oprim să mâncăm.  E adevărat, peisajul era foarte interesant, ne-am deplasat fie pe malul râului Tonle Sap, fie pe al lacului.  Satele cambodgiene nu prea au limite, sunt pur și simplu case peste tot pe marginea șoselei, mai în spate, la zece/douăzeci de metri, construite pe piloni (în sezonul ploios totul e sub ape, plus că toți au o mică orezărie lângă casă) într-o vegetație luxuriantă, cu plamieri, cocotieri, bananieri și mai știu eu ce care cresc sălbatic, dând senzația de junglă.  Când am ajuns la popas, un restaurant splendid dealtfel, ca peisaj, pe malul lacului Tonle Sap, care hrăneşte 80% din Cambodgia, eram epuizată nervos.  Cred c-am fumat patru ţigări sudate în 15 minute, iar când a venit chelnerul (care avea nevoie de traducere) cu berea, am comandat-o deja şi pe a doua…

Am mâncat ceva (eu abia m-am atins de mâncare, era picantă şi mă îngrozea urmarea călătoriei), ne-am revenit, înveselit, admirat peisajul și, cu inima strânsă, i-am rugat pe ceilalți să facem și noi măcar încă o pauză pe drum (mai erau vreo două ore și jumătate până la destinație).  Au cam strâmbat din nas, așa că am urcat în microbuz cu tragerea de inimă a unui mielușel pe drumul spre abator.  Din fericire cineva (o fumătoare, dar s-a mers pe șest!) a avut după vreo oră ideea de a opri într-un sat să facem fotografii.  I-am mulțumit cerului, pământului, junglei, lui Buddha, Shiva, Vișnu și cui mi-a mai trecut prin cap și, trăgând aprig din țigară, am purces spre a face următoarele fotografii…

Ne-am continuat apoi drumul mai fericiti, ba chiar am mai oprit o data pentru a vedea un pod construit pe la 1300 si ceva de un mare rege khmer, cevaininteligibilcomplet al saptelea, foarte frumos si incredibil conservat, unde, din fericire, se putea folosi o toaleta contra modestei sume de 25 de centi!  Am uitat sa va spun ca toaletele in Cambodgia sunt modelul turcesc, insa fara rezervor, e un bazin de apa langa si folosesti un ibric, cu incredere, pentru a le curata.  Culmea este ca sunt destul de curate, desi la inceput te cam feresti de ibricele si oalele alea…

In sfarsit, pe la 7 seara am ajuns la hotelul nostru din Siem Reap, dupa ce am trecut printr-o parte foarte kitschoasa a orasului, care arata de parca s-ar fi vorbit fratii Becali sa-si faca vile.  Din fericire noi aveam un hotel de 5 stele care s-a dovedit a fi incredibil de confortabil si nu urat, piscina si restaurant in jurul ei, cu terasa exterioara, iar camerele aveau aboslut toate balcoane, deci am scapat de cosmarul de a fuma din nou ilegal, caci in interior nu se fuma nicaieri.  Am fost intampinati de gazdele noastre cu un ceai traditional care avea un gust incert, intre aroma de sosete purtate si ceva medicinal, l-am schimbat rapid pe beri si vinuri pe terasa si am hotarat sa iesim in oras sa mancam.  Amicul nostru britanic era deja la receptie aranjand vizita de a doua zi la temple.  Spre disperarea si chiar revolta unora dintre noi, a revenit triumfator si ne-a anuntat ora de plecare de a doua zi dimineata: 7:30!!! Va dati seama cum au reactionat niste oameni normali, zdrente de oboseala si plini de praf dupa periplul de-a lungul Cambodgiei, dornici sa petreaca, in sfarsit, o seara prelungita cu mancare si beri, la viziunea unei noi dimineti in care urmau sa se trezeasca la 6… Ne-am abtinut cat am putut de civilizat, am facut un dus, apoi am negociat trei tuk-tuk spre centru, care ni se spusese ca este cam la 2 km, plin de baruri, restaurante, minunatii si specific local.  Insa iar am avut ghinion si l-am nimerit pe probabil singurul cambodgian scarbos din excursie pe post de sofer de tuk-tuk, care intai ne-a lovit de un microbuz, apoi ne-a bagat pe o straduta atat de intunecata si intortochiata, incat toti patru am inceput sa racnim la el sa ne intoarca la hotel.  Presupunem cu totii acum ca omul n-avea intentii rele si aia era, intr-adevar o scurtatura spre celebra Pub Street, dar la momentul respectiv prietena noastra a fost complet freaked out, ne-a speriat si pe noi, asa c-am facut cale intoarsa.  Au revenit si ceilalti si am incheiat glorioasa seara lipsiti de orice chef, cu o masa anosta si scumpa (pentru Cambodgia, adica 6 dolari un fel in loc de 3), o bere fara povesti si un binemeritat somn, in camerele cu adevarat superbe.  Oftand, ne-am pus, inainte de a ne vari sub asternuturi, telefoanele mobile sa sune a doua zi la 6…

Va urma…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: