capricornk13

Mă gândesc, destul de vinovată, la însemnarea despre Corp pe care nu mă îndemn deloc s-o scriu.  Acum sunt pe la sfertul Aripii drepte, însă merge încet şi cu sincope.  Între timp am citit Rădăcina de bucsau aproape până la capăt – sper să scriu o însemnare coerentă la un moment dat, pentru că mi se pare excepţională.  De două zile m-am apucat şi de O limbă comună a lui Sorin Stoica (Rădăcina e puţin plecată de acasă!) şi vreau să cer socoteală lumii literare!  De ce nu este băiatul ăsta cunoscut?  Dacă nu era Florin Lăzărescu probabil n-aş fi auzit niciodată de el – şi este una dintre cele mai cool surprize din ultima vreme!  Dacă vreţi umor necăznit şi inteligent, sinceritate şi spontaneitate fără tuşe de vulgaritate, poveste şi o voce unică, citiţi-l pe Sorin Stoica. 

Printre picături, în paralel cu Orbitor, când eram prea obosită ca să mă concentrez, am recitit Cel mai iubit dintre pământeni.  Poate-mi spune şi mie cineva de ce am fost eu atât de fascinată de cartea asta timp de 15 ani…

Cum într-o seară am descoperit “Sub pecetea tainei” a lui Mateiu, pe care n-o citisem, şi mi s-a părut o bijuterie rară, mi-a făcut poftă de Crai – am cartea la Bucureşti, însă mi-a dat mulliganoglu un link la ea in format electronic.  Mă mai delectez cu câte 5-6 pagini când am o stare propice, mi se par ca un vin bun şi vechi, care trebuie degustat pe îndelete…

Între timp la Viena s-a făcut mai cald decât la Bucureşti, aşa că m-am preumblat prin parcuri şi alei 🙂 sâmbătă şi ieri, întinzându-mă la soare şi povestind ca nişte mori stricate cu un prieten bun sosit în vizită.  Bine c-am apucat să mă bucur de căldură acum, fiindcă în weekend, când plec la Londra, o să fie…ca la Londra, adică 12-14 grade şi ploaie jumătate de zi – aceeaşi prognoză de sâmbătă până marţi dimineaţa când revin.  Sper să reuşesc să fac nişte fotografii cât de cât ok şi să postez şi aici câteva. 

Abia aştept să se coacă cireşele.  Unul dintre puţinele lucruri pe care le regret din România este piaţa în care mă opream în drum spre casă ori spre care purcedeam sâmbătă dimineaţa să iau legume şi fructe adevărate, cu gust,  şi flori din grădinile ţărăncilor (în special toamna).  Aici dai o avere dacă vrei să ai flori proaspete în casă, iar freziile – florile mele preferate – nu au miros 😦