Un fel de pds

Cum să spun cât mi-e de frică de frumuseţea ta?
ce ciudat e când mă traversează verdele, culoarea mea,
numai a mea până la tine. De ce mi-ai luat verdele?
De ce mă priveşti aşa?

Cum să mai învăţ? Ce mai pot să dau? Mai ştiu să primesc?
Cum să mă scutur de groaza asta?

Am nevoie de lupte, terapie şi de 3 prietene
ca să reuşesc să nu te alung, ca să pot să cred.
De trei cafele şi un vin sângeriu
ca să nu fug,
să nu fug,
să nu fug…
Ca să nu mai văd cum, şi după tine, o să-mi caut cioburile.

Advertisements
%d bloggers like this: