A-nceput să-mi placă…

Harta şi teritoriul – Michel Houellebecq

Polirom, 2011.  Traducere şi note Daniel Nicolescu

De când am terminat romanul mă tot întreb dacă nu cumva francezii, care-l urau cu patimă, i-au dat Goncourt-ul în primul rând datorită faptului că îşi ucide alter ego-ul din roman în mod atroce.  Probabil că nu sunt singura care şi-a pus întrebarea şi e şi mai probabil că Houellebecq, cinic, inteligent şi maliţios cum e, a făcut-o dinadins!  În orice caz, mă înscriu şi eu printre victime (parcă-l aud râzând sarcastic!): Harta şi teritoriul mi s-a părut net peste Posibilitatea unei insule şi Particulele elementare pe care i le-am citit anterior.

Îmi scrisese Dragoş la un moment dat că fanii lui uelbec au fost dezamăgiţi şi spun că asta e cea mai proastă carte a lui.  Dacă asta e adevărat, atunci cel dezamăgit ar trebui să fie scriitorul, fiindcă are fani idioţi.  Harta şi teritoriul susţine exact aceleaşi idei şi prezintă lumea şi viaţa în exact acelaşi mod în care Houllebecq a făcut-o întotdeauna, numai că e scrisă mult mai bine din punct de vedere stilistic, pe de o parte, iar pe de altă parte îi lipsesc fix burţile “filozofice” sau “ştiinţifice” care mă scoteau pe mine din minţi în celelalte.  Băiat deştept, Houellebecq a priceput că cititorului peste medie nu trebuie să i te dai tu doct în domenii în care de fapt eşti un diletant şi nici să-i explicitezi filozofia pe care o expui prin evoluţia personajelor tale.  Iar dacă face consideraţii despre ceva în acest roman, o face despre artă, unde se pricepe – şi sarcasmul necruţător cu care priveşte mass-media şi cercurile artistice şi snoabe ale Parisului este absolut delicios! 

Probabil că cei cărora nu le-a plăcut romanul de faţă regretă că e prea citibil, ha! ha!  Da, în sfârşit am citit o carte de-a francezului cu plăcere, cu interes, concentrându-mă asupra ei.  În loc să-mi fie groază că iar dau de cretinul ăla libidinos de Bruno sau de vreo trei-patru pagini de inepţii despre mezoni, mă interesa ce face Jed cu Olga, vroiam să văd cum colecţionarii cretini aleargă să-i cumpere tablourile după hărţile Michelin, abia aşteptam să văd cum decurg întâlnirile şi dialogurile geniale între Jed şi personajul Michel Houellebecq, m-a pasionat drama bătrânului comisar de poliţie îndrăgostit de nevastă şi câine (nu neapărat în această ordine).  Pentru că autorul, prezentând acelaşi gol din sufletul uman, acelaşi derizoriu, fiind la fel de dezamăgit şi critic la adresa lipsei de bine şi adevăr din viaţa actuală a speciei umane ca în celelalte lucrări ale lui, o face de această dată cu mai multă înţelegere şi cu mai multă măiestrie. 

Nu-mi pasă nici cât negru sub unghie dacă a făcut-o voit şi conştient, ca să demonstreze că poate să rupă gura târgului care-l atacase atât, nu mă interesează dacă intenţiile lui au fost maliţioase, mie mi-a plăcut cartea pentru sinceritate, ton, pentru că am înţeles pentru prima dată că amărăcuinea lui Houellebecq este autentică şi că, undeva în interior, aspiră la altceva.  Cum sunt o romantică incurabilă, nu pot să uit ce-i spune Beigbeder (parcă) scârbit lui Jed în roman: “Olga te iubea…  Iubirea e un lucru extraordinar, iubirea e un lucru rar!  Nu ţi-a spus nimeni asta până acum?”.  Iar asta confirmă aparent surprinzătoarea declaraţie a lui Houellebecq din finalul interviului de aici, link pentru care îi mulţumesc mult lui we.

În fine, e posibil ca interviul de mai sus să mă fi influenţat decisiv în schimbarea opiniei despre scriitorul francez şi, astfel, să fi privit cu mai multă bunăvoinţă Harta şi teritoriul din start, însă cred cu tărie că e o carte bună şi că merită citită.  Nu ştiu dacă francezii înţeleg că acest cinic iubeşte foarte mult Franţa – e atât de evident în finalul, ca de obicei, distopic, al romanului, încât, după foarte mulţi ani de sictir, a reuşit să mi-o facă şi mie un pic simpatică.

Advertisements

8 Comments

  1. Andreea said,

    03/02/2012 at 1:45 pm

    Ce ma bucur, mereu i-am luat apararea. E prea mult sa sper sa iti placa si Particulele elementare la o eventuala recitire?

  2. capricornk13 said,

    03/02/2012 at 2:47 pm

    Ăăăăăă, nu, mi-e teamă că e mult prea mult! Am citit-o de curând, după cum ştii – şi în primul rând n-am niciun fel de intenţie s-o recitesc! 🙂

  3. Andreea said,

    03/02/2012 at 4:08 pm

    Hm, atunci poate Platforma?
    Posibilitatea unei insule nu ti-o recomand, nici macar pe mine nu m-a dat pe spate

  4. capricornk13 said,

    03/02/2012 at 10:07 pm

    Biiiiiiine, poate incerc Platforma de dragul tau 🙂 Desi m-ar interesa mai degraba ce va mai scrie de acum incolo…

  5. Arthur said,

    19/02/2012 at 5:42 pm

    M.H. e un tip destul de pragmatic, în ciuda impresiei dezastruaose pe care o poate face prin intermediul cărților lui. Cred că Harta și teritoriul a fost scrisă cu scopul de a încasa un premiu și de a se consacra în literatura franceză, ceea ce s-a și întâmplat. În legătură cu referințele științifice anterioare, într-un fel e firesc la un tip care a absolvit totuși agronomia, a fost calculatorist și este cititor pasionat de S.F.-uri (a scris și o carte foarte interesantă despre Lovecraft). În același timp, e clar că o parte din concluziile lui deprimante despre viața modernă sunt bazate pe idei științifice, mai precis pe extragerea unor consecințe existențiale și morale din anumite teorii ale fizicii și microbilogiei actuale. Ca să-ți dai seama de aceste lucruri nu trebuie neapărat să fii un om de știință. Crezi că regizorii filmului Matrix se pricep la fizică?

  6. capricornk13 said,

    20/02/2012 at 6:15 am

    @arthur: nu, nu cred ca Andy&Lana Wachowski (whoever they are, ca n-am auzit de ei decat cu ocazia lui Matrix) stiau fizica, iar asta e ok; fiindca se pricep la facut filme, si nu trebuie neaparat sa fie doctori docenti in altceva; houellebecq, insa, in celelalte romane, are impresia ca stie (ceea ce nu e rau) si ne explica noua asta in carti (ceea ce e foarte rau); nu cred ca are nicio legatura cu pasiunea pentru SF 🙂

  7. Arthur said,

    20/02/2012 at 1:15 pm

    Eu nu prea iau în seamă pretențiile anumitor scriitori privind cunoașterea unor domenii științifice. De altfel, dacă un roman ar folosi știința pe bune, n-ar mai fi roman, ar fi știință. Singura problemă este să poți accepta pactul literar sau artistic. De exemplul, filmul destul de recent Inception se bazează pe niște teorii luate din psihanaliză, dar la modul foarte grosier, astfel încât e greu să accepți pactul. Totuși, filmul nu e prost, până la urmă te prinde. Teoriile științifice sunt utile mai ales pentru autorii de S.F., de unde M.H. s-a și inspirat. Știința are legătură cu S.F.-ul sau mai bine invers. La M.H., introducerea S.F.-ului are, după părerea mea, două funcții: 1.permite evadarea din realismul prea sumbru, care e cealaltă latură a scriiturii lui; 2.prilejuiește o serie de meditații asupra condiției umane. Firește că A.D.N.-ul nu poate fi perfecționat, în așa fel încât libertatea să fie exclusă, cum afirmă M.H. în Particule (de fapt, unul din personajele lui, iar asta e important). Dar, ideea că, prin mijloace tehnologice, libertatea umană poate fi anulată, este o idee filosofică interesantă sau bună, în orice caz, pentru o lucrare de ficțiune. M.H. își anunță programul -a scrie romane de meditație filosofică- încă de la Extinderea domeniului luptei. Știu, se poate spune că a băga filosofie în roman e o treabă nepotrivită și că asta fac filosofii ratați. În cazul acesta, sunt clar adeptul unor astefel de gânditori neserioși și ratați.
    Oricum, analiza ta mi s-a părut foarte interesantă.

  8. capricornk13 said,

    20/02/2012 at 2:11 pm

    Si mie mi se pare interesant ce spui tu – si, vorba ta, in cazul asta imi plac si mie filozofii ratati! 🙂 Nu de altceva, insa intr-o anumita masura toti marii scriitori sunt asa 🙂 Clar ai dreptate cu stiinta-SF, desi SF-urile cu adevarat bune nu mizeaza in primul rand pe stiinta (o discutie veche…)


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: