Gimnastica mea olimpica – partea a treia

Atlanta, 1996.  Atlanta in loc de Atena, care ar fi sarbatorit centenarul Jocurilor Olimpice, adica o bricheta inscriptionata cu Coca-Cola in locul tortei olimpice, cum a scris intr-un articol splendid Cristian Tudor Popescu dupa ce s-a anuntat orasul castigator.  Atunci nu aveam de unde sa stiu ca numai peste trei ani aveam sa lucrez pentru celebra companie americana, insa Atlanta nu-mi era atat de antipatica pentru ca era orasul lui Scarlett.  Plus ca aveam cu totii amintiri proaspete si frumoase de la campionatul mondial de fotbal, unde-l facusem sah mat pe celebrul Valderrama, iar Hagi ii incurcase sireturile nimanui altcuiva decat lui Maradona.

Si a fost, dealtfel, singura olimpiada in istoria vazuta de mine unde, la individual compus, chiar a castigat cea mai buna gimnasta din concurs – fara sa fie romanca.  O ucrainianca de 18 ani, nascuta in Kherson, oraselul din Crimeea pe care l-am vizitat saptamana trecuta: Lilia Podkopayeva.  O fetita frumusica, dulce, cu un zambet minunat, pe care o placusem mult inca de la campionatele modiale din anul precedent – probabil si pentru ca o batuse fara drept de apel pe Horkina, clasata pe locul 2, inaintea Laviniei si Simonei Amanar, cu niste furaciuni de arbitraj de mare spectacol.  Lilia a concurat frumos, curat si a reusit sa devina campioana in ciuda eforturilor disperate ale arbitrelor de a ni le baga pe gat pe americancele Miller si Moceanu (americanca sadea!) antrenate…tot de Bela.  Astea doua au ajuns pe locurile 8 si 9, adica ceva mai mult decat valoarea lor – dupa ce arbitrele le facusera cadou medalia de aur pe echipe.  Insa marea victorie a fost ca, in vreme ce Gina Gogean lua argintul, Simona Amanar bronzul, iar Lavinia era pe locul 4, scarbele cele mai mari din istoria gimnasticii, Boguinskaia si Horkina priveau de pe locurile 14 si, respectiv, 15, cum colega lor de echipa, impreuna cu care le batusera pe fetele noastre in concursul pe echipe printr-un noroc inexplicabil decat prin bunavointa arbitrelor, Dina Kochetkova, lua un pricajit de  loc 6 in spatele chinezoaicei Mo Huilan.

In concursul pe aparate povestea merge asa cum stiti.  Sariturile merg la Amanar, cu un bonus de bronz pentru Gogean, iar Boguinskaia iese pe 5.  Paralelele, la care deja incepuseram sa fim foarte slabe, merg la Horkina printr-un jaf strigator la cer asupra chinezoaicei Bi Weijing.  Daca nu ma credeti, va rog sa va uitati la exercitiile celor doua in paralel.  Priviti-o pe mica Bi ce poate sa faca si cum aterizeaza:

In timp ce Khorkina sa descurca cel mult curatel, desface picioarele aiurea de doua ori in timpul exercitiului si aterizeaza cu botul in alta parte decat ar trebui:

Barna merge la americanca Miller, care izbuteste sa nu cada, asta fiind unicul ei merit, in timp ce Gina ia bronzul si Lilia argintul.  Iar solul, cum ne-am obisnuit, e din nou al nostru, dar arbitrele i-l dau Liliei si o claseaza pe Amanar, cu exercitiul ei absolut rapitor, pe doi.  Priviti ce sol are fetita asta si, mai ales, cum aterizeaza dupa ultima diagonala acrobatica!  Numai Nadia mai ateriza asa, insa dupa sarituri de dificultate incomparabil mai mica:

Totusi, solul Liliei nu e departe, asa ca nu m-am suparat chiar foarte tare! 🙂

Muzica este minunata, iar ea danseaza cu aplomb si veselie.  Ei, nu mai conteaza acum ca are numai trei diagonale fata de patru ale romancei si ca, la a doua, aproape iese din covor.  Astea nu se pun, ne-am obisnuit… Iar eu sunt, oricum, vesela nevoie mare fiindca Boguinskaiei si Horkinei le-a disparut de pe fete expresia aia de servitoare unguroaica hoata pe care n-o poti scapa din ochi finca mintenas se culca cu domnu.

Si a urmat distrugerea totala numita Sidney 2000.  Si, din pacate, imediat dupa ea, rusinea de care s-au acoperit niste organizatori care au ciordit ca la usa cortului medalia de aur de la gatul unui copil de 15 ani.  Ca, vorba aia, toata lumea stie ca numai pseudoefedrina te poate face sa sari Tzukahara.  Probabil ca tot cu pseudoefedrina castigase Raducan si cu un an in urma, la mondiale, aurul cu echipa si aurul de la sol.  Poate ca si Olaru, care a luat bronzul la Sidney, castigase tot intamplator titlul de campioana mondiala absoluta la Tianjin!

In fine, cred ca va amintiti: aur cu echipa, aur, argint si bronz la individual, argint Raducan la sarituri si bronz Amanar la sol, cu ocazia unui alt jaf de zile mari care-i da Horkinei argintul, dupa trei diagonale pe care le putea face si bunica-mea, la cei 83 de ani ai ei.  Nu ma pot abtine si va pun din nou link la cele doua exercitii, ca sa vedem cam care e adevarul!  Horkina, care aproape cade in cur la a doua diagonala si mai ca iese iese din covor la a treia:

Si Amanar, a carei singura greseala este ca iese din covor la ultima diagonala (are patru, nu trei ca javrita rusa care pare sa aiba un rahat sub nas tot exercitiul).  Penalizarea pentru asta, in caz ca nu stiti, este o zecime, deci nota ei pleaca din 9.90.  A luat 9.712, cu exact o zecime mai putin decat Horkina.  In rest exercitiile vi se par egale?!!! LOL!!!

Hm, dar stati, ca n-am terminat… Din nefericire inca nu am scapat de scarba de rusoaica – apare si la Atena in 2004.  Si acolo, dupa ce le spulberam pe americance pe echipe si le aruncam pe rusoaice pe 3, se intampla ceva inexplicabil: o singura gimnasta romanca se califica pentru concursul individual!  Nici astazi nu stiu ce s-a intamplat, e complet aberant.  E adevarat ca deja se schimbase regulamentul si nu mai aveau voie trei gimnaste din aceeasi tara in finala de 24 (i-am speriat noi mult prea tare la Sydney, probabil, cand le-am spulberat clasamentele!), insa in mod sigur aveau voie doua… Noi am avut una singura, pe cvasinecunoscuta Nicoleta Daniela Sofronie.  Fetita nu s-a miscat rau, insa a aparut din neant – nici macar nu fusese in echipa Romaniei la campionatele mondiale din anul precedent, la Anaheim in California.  S-a clasat pe 5, in timp ce, spre fericirea mea, Horkina a ratat din nou aurul olimpic, luat de un alt robot american – Carly Patterson.  Argint pentru prietena mea rusoaica si bronz pentru chinezoaica Zhang.

Dar, ce sa vezi, fir-ar sa fie, urmeaza iar concursul pe aparate!  Aur Monica Rosu la sarituri, aur Catalina Ponor de doua ori, sol si barna, plus argint Sofronie la sol!  Horkina – guess what, zero medalii!  Patterson – guess what, un singur argint la barna.  Imi venea sa rad ca un copil care zice ca se vede oftica! 🙂

Tocmai a inceput concursul la paralele baieti, a cazut un chinez (vai ce bine!) asa ca va las.  Ultima parte diseara, cand sper se pot adauga macar doua medalii proaspete! 🙂

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: